vineri, 1 iunie 2012

Copil pentru o zi, sau copil pentru tot restul vieţii ?


" De ce în ani te risipeşti, tu, cartea noastră cu poveşti ? "
Ei bine, dacă în toate celelalte zile ale anului sunt tot copil, atunci astăzi am fost un super-copil. Încă de dimineaţă m-am îmbrăcat la ţol de sărbătoare.. în stil pur copilăresc şi mi-am impus că nu e nicio secundă rost de supărare. Prin urmare, am ţinut-o numai într-o veselie şi pentru asta vă mulţumesc voua, dragi prieteni dar si necunoscutului si necunoscutei de pe stradă care, poate, fără vreun motiv anume, au luat parte la bucuria mea.
Mă gândesc c-am fost atât de entuziastată pentru că la anul, Ziua Kidului mă găseşte pentru prima oară majora, sau azi pentru ultima oară minoră.. Eh, nu-i bai. Eu vă urez oricum tuturor un sfârşit de 1 Iunie cooopilăresc! ( Asta în cazul în care sufletul vostru îşi mai păstrează măcar o urmă de inocenţă şi nu are orgoliul sa nu recunoască asta.) În cele ce urmează, o poezie tare dragă mie şi închinată vouă,dragilor:

Copilarie-Lidia Batali

Aş vrea să fiu mereu copil,
Să mă-nvârtesc fără sfială,
Să văd bujorii în April
Trezindu-se din amorţeală,

Şi-n iarba umedă covor
S-alerg desculţă pe afară,
Legat de coada unui nor
Să văd bondarul gras cum zboară,

Să simt parfum de flori de tei
Şi mâna mamei peste frunte,
Sărutul cald, iubirea ei,
Destinul încercând să-nfrunte,

Şi casă fratelui cel mic
Să fac din preşuri colorate
Şi să nu-mi pese de nimic,
Să râd cât pot, pe săturate,

Să sar şotronul pe trotuar
Şi să mă cred o mică zână,
Să văd furnici în furnicar
Şi să le iau voioasă-n mână,

Şi zmeul să îl trag de sfori,
Să sar cât vreau peste băltoace,
Cunună să îmi fac din flori,
Şi-ntr-una eu să cânt, că-mi place,

Să fac mâncare la păpuşi
Din flori de lăcrămioară,
Şi să aştept de după uşi
Un îngeraş să îmi apară,

Şi să miroasă pe pământ
A liliac şi micşunele,
Să zburd prin ploaie şi prin vânt
Cu ochii sus pe cer, la stele,

Să prind o gărgăriţă-n zbor
Şi să o urc pe degeţele,
S-ascult cum cântă într-un cor
În geamul casei, turturele,

Şi să mă sui de vreau în dud
Când stau vacanţele la ţară,
Şi-n gârlă-atunci să mă cufund
Cu ochii-nchişi în plină vară,

Să văd bunica împletind
Pentru nepoate mândre şaluri,
S-aud copiii chiuind
Cu piatra-n apă cum fac valuri,

Şi îndrăgitul meu bunic
Pe prispă blând să mă alinte,
Şi-n mâini să vină c-un ibric
Să-mi toarne laptele fierbinte,

S-aud pe tata povestind
Cum alerga copil pe-afară,
Cu drag în braţe să-l cuprind
Şi cerul mai frumos să-mi pară,

Şi-n geamul casei părinteşti
Să joc de-a mama şi de-a tata,
Şi-nchisă cartea cu poveşti
Să nu o simt o clipă gata,

Să suflu flori de păpădii
Şi să pocnesc în mâini zorele,
Şi struguri copţi şi mari din vii
Să-i strâng în coşuri de nuiele,

Şi-un fluture în insectar
Să îl agăţ de o aripă,
Să fiu un porumbel hoinar
Doar pentru-o clipă, doar o clipă,

S-aud cântând în dimineţi
O fermecată vrăbiuţă,
Şi înotând printre nămeţi
Să-nham dulăi la săniuţă,

Să nu mă fac vreodată mare,
Rămân fetiţa din oglindă!
Copilăria, dalbă floare,
Cu-al ei parfum să mă cuprindă!
sau
- Spune-mi, Copilărie,
cum ai vrea să fie cărticica aceasta
de poezie?

- Aş vrea să fie frumos colorată
şi să înceapă cu "Nu se va sfârşi
niciodată"

- Bine,
şi despre ce ai vrea în ea să citeşti,
ca să nu îţi vină să caşti
atunci când te plictiseşti?

- Păi, despre multe poveşti adevărate
şi...nu mai ştiu

- Dar în ce culoare ai vrea
să ţi-o scriu?

- În ce culoare îţi place ţie mai mult,
ca să pot să îmi imaginez orice
când ascult.

2 comentarii:

  1. `Ai ma Roxu, ai pus poza cu mine, inca de la inceput? Nici macar nu am iesit bine.
    Oricum, frumoasa postarea si poezia. >:D<

    RăspundețiȘtergere
  2. Mai, Roxana, tu sigur vei ramane un copil vesnic, cu sufletul ca poezia de mai sus!
    Ma bucur ca ti-am citit postarea acum. Am fost prinsa si eu de o zi de vara superba. Si se potriveste de minune cu ce ai scris tu!:)

    RăspundețiȘtergere